De fiecare dată când apar date demografice actualizate, un nou record e doborât: s-au născut cei mai puțini copii, populația a ajuns la cel mai scăzut nivel. România îmbătrânește, tot mai mulți oameni sunt singuri.
Cifrele care prezintă, sec, fotografia la minut a situației dezvăluie, de fapt, dezastrul demografic în care România se adâncește de la an la an. Milioane de oameni au plecat din țară în căutarea unui trai mai bun, iar cei rămași fac tot mai puțini copii și la vârste tot mai înaintate.
Datele recensământului din 2021 au demonstrat ceea ce specialiștii anunțau deja de ceva timp. În România mai trăiesc puțin peste 19 milioane de oameni, adică la fel ca în 1966.
Iar o statistică a Ministerului de Externe din același an arată că circa șase milioane de români trăiesc în străinătate, aproape un sfert. Copiii lor sunt acum copiii altor țări.
Tendința e de scădere continuă: în 2020, s-au născut în România cei mai puțini copii din ultimul secol; în 2021, din ultimii 130 de ani; în primul semestru din 2023, cel mai mic număr din ultimii 145 de ani.
În plus, o analiză a ONU privind modul în care demografia României va evolua în următoarele decenii estimează că, până în anul 2100, populația ar putea scădea chiar până la 8 milioane de locuitori, dacă rata natalității va rămâne constantă sau va scădea.
Aceeași analiză mai arată că, și în condițiile în care femeile ar naște mai mulți copii, România ar putea cu greu rămâne până la sfârșitul secolului la o populație de 18 milioane.
Proiecte de stimulare a natalității au existat în programele partidelor de-a lungul anilor. Politicienii au promis vouchere pentru grădinițe, ajutoare bănești pentru familiile cu mulți copii, facilități fiscale pentru angajatori, mai multe grădinițe și creșe. Iar lista poate continua.
Puține dintre aceste promisiuni s-au transformat în realitate. Și nici efectele lor nu pot fi cuantificate.
Îți mai recomandăm
Moștenitorii | Europa îmbătrânește. Ce soluții sunt pentru încurajarea tinerilor să aibă copiiChiar și anul acesta, în programul de guvernare asumat de coaliția PSD-PNL și-a făcut loc obiectivul prioritar natalitatea, un plan cu 13 măsuri.
Ce se mai poate face? Sunt scăderea și îmbătrânirea populației procese reversibile? Europa Liberă a stat de vorbă cu specialiști în domeniu, cu sociologi și a conturat un posibil răspuns.
Cum arată dezastrul demografic în date statistice
Institutul Național de Statistică a publicat, în 2021, o lucrare extrem de importantă în care a reconstituit modul în care a evoluat populația României din 1860 și până în prezent.
Din datele specialiștilor reiese că 1990 a fost anul în care în România trăiau cei mai mulți oameni, mai exact 23.211.395. Populația a scăzut constant de atunci, iar la recensământul din 2021 au fost numărați puțin peste 19 milioane de români.
Dacă pentru perioada 1860 - 1929 datele demografice au fost estimate, de atunci și până în prezent există statistici exacte, exceptând anii celui de-al Doilea Război Mondial.
Pe graficul realizat cu informațiile de la INS se poate observa cum populația României a crescut constant din 1930 până în 1940, după care tendința a continuat până în 1990. O inflexiune majoră este în 1967, când s-a născut prima generație de decreței.
Îngrijorat de natalitatea tot mai mică, în 1966, Ceaușescu a interzis prin lege avorturile, lucru care a dus la o explozie a numărului de nașteri în următorii ani, dar și la o tragedie pentru mii de femei care au murit din cauza întreruperilor ilegale de sarcină. Și a altor mii de copii ajunși în orfelinate.
O altă inflexiune majoră pe grafic este în 2002, când în statistici a apărut o nouă serie de date, cea a populației rezidente. Până atunci singurul criteriu era cel al domiciliului. Datele prezentate din 2002 și până în 2022 sunt cele privind populația rezidentă, adică cea care locuiește efectiv în România.
Anul trecut, populația României a ajuns la același nivel ca în 1966, înainte ca Ceaușescu să fi interzis avorturile. Adică puțin peste 19 milioane de locuitori.
Evoluția numărului de nou-născuți, în aceeași perioadă este, însă, total diferită de cea a populației.
Dacă în România interbelică se nășteau anual în jur de un milion de copii, după război numărul lor a scăzut constant. În 1966 s-a atins un minim de 273.678 de nou născuți. Și a fost momentul decretului ceaușist. 1967 este anul cu cele mai multe nașteri de după 1930, cu peste 527.000 de copii. A fost un boom nemaiatins vreodată.
Între 1970 și 1980 s-au născut tot mai puțini copii, dar, totuși, dublu față de ultimii ani. O altă inflexiune majoră pe grafic este în 1990, când s-au liberalizat din nou avorturile. În acel an, s-au născut 314.000 de copii, cu 50.000 mai puțin ca în 1989 și 220.000 de femei au făcut întrerupere de sarcină, conform acelorași date statistice.
În primul semestru din 2023 s-au născut puțin peste 73.000 de copii - cei mai puțini din ultimii 145 de ani, după cum arată datele provizorii publicate de INS. Numărul persoanelor decedate a fost de 1,6 ori mai mare decât cel al nou-născuților.
1961, ultima generație care și-a asigurat înlocuirea
Profesorul universitar doctor Vasile Ghețău este o somitate în domeniul demografiei din România. Cu o activitate ce se întinde pe aproape 60 de ani, el a condus Institutul Național de Statistică, a predat cursuri de demografie la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București.
Din anul 1995, Vasile Gheţău este cercetător ştiinţific gradul I în cadrul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici” al Academiei Române.
Sub semnătura sa au apărut 150 de studii și articole în reviste de specialitate românești și străine și este autor a peste 100 de comunicări științifice, şase cărţi şi două cursuri universitare.
De-a lungul anilor a tras nenumărate semnale de alarmă privind situația gravă în care se află România. A făcut estimări și a explicat ceea ce datele rigide, matematice demonstrau fără tăgadă. Și a evaluat, pentru Europa Liberă, ultimele statistici.
Cel mai important indicator în timp al evoluției unei populații este descendența finală, ne-a explicat prof. univ. dr. Vasile Ghețău. Într-un limbaj comun, acest indicator ar însemna câți copii lasă în urmă fiecare femeie.
„Urmăresc de foarte multă vreme formarea descendenței generațiilor în țara noastră și ultima generație care a avut o descendență finală care și-a asigurat înlocuirea numerică este generația 1961, cu 2,15 copii la o femeie. Generația 1975 este aproape de vârsta de 50 ani și se poate determina descendența finală: 1,6 copii la o femeie”, subliniază profesorul Ghețău.
În statisticile europene, indicatorul „descendența finală” poartă o altă denumire - rata totală a fertilității. Iar în România, între 2018 și 2021, indicatorul nu a mai trecut de 1,8.
Niciuna dintre țările europene nu a avut, în 2021, o rata totală a fertilității mai mare de 2, ceea ce demonstrează că problema demografică a României e comună tuturor țărilor europene.
Îți mai recomandăm
Analiză | Creșterea vârstei de pensionare, o problemă europeană. Proteste în Franța, certuri politice în România„Se poate spune că, în Europa, suntem într-o tendință de instalare a scăderii naturale a populației într-un număr crescând de țări, mai mult de jumătate dintre țările UE-27. În anul 2022, în nouă dintre statele membre ale UE s-a consemnat scădere a numărului populației. Tendința este bine instalată”, completează profesorul Vasile Ghețău.
În clasamentul european, cel mai bine stă Franța cu o rata totală a fertilității de 1,84, urmată de Irlanda cu 1,83. E nevoie, însă, de o rata minimă anuală de 2,1 pentru asigura o creștere constantă a populației.
Muntenia, regiunea istorică cu cea mai mare scădere a populației
Sociologul Barbu Mateescu semnala, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că scăderea populației României este cauzată peste 60% de scăderile de populație înregistrate în regiunea Munteniei, mai exact de „Oltenia, județele Bărăganului și Dobrogea”.
„Aproape toate județele au scăzut ca populație, dar în cele rurale, fără universități, în special în sud, este uluitor ce s-a întâmplat. Toată lumea, mai puțin Bistrița-Năsăud și Suceava, a luat liftul în jos, dar vitezele sunt foarte diferite. În 1992, Cluj, Iași și Timiș aveau împreună 2,24 milioane locuitori. Oltenia avea 2,45 milioane. Acum cele trei județe menționate au 2,09 milioane. Oltenia mai are 1,87 milioane. Este mai mică cu un oraș de 200.000 de locuitori”, a subliniat el.
Dacă ne uitam pe rata fertilității, adică pe numărul de copii născuți la 1.000 de femei, tendința semnalată de sociolog se regăsește în statistici.
În 2021, cele mai mari rate de fertilitate au fost în trei județe ale Moldovei (Vaslui, Iași și Suceava) și în două din Ardeal (Sălaj și Bistrița Năsăud). La polul opus se află două județe din sudul României (Mehedinți și Gorj).
Interesant de menționat este că în România, numărul de femei de altă naționalitate care devin mame este tot mai mare de la an la an. O statistică Eurostat arată că, dacă în 2013 s-au născut aproape 1.300 de copii cu mame de altă naționalitate, în 2020 numărul lor a ajuns la 11.500, iar în 2021 a fost de 10.800. Ceea ce înseamnă aproape 5% din copiii născuți în România.
Copiii României din afara României
La scăderea dramatică a populației a contribuit și migrația masivă, mai ales după 2000. Românii care au plecat peste hotare și-au luat cu ei copiii sau au procreat în țările în care sunt rezidenți.
Cifrele sunt amețitoare: 5,7 milioane de români trăiesc în afara granițelor României. Datele apar într-o statistică apărută la începutul acestui an, trimisă de Ministerul Afacerilor Externe la solicitarea unui senator. Statistica este corespunzătoare finalului de an 2021.
Italia este țara în care s-au stabilit cei mai mulți români - 1,13 milioane, urmată de Spania cu aproape 1,1 milioane și Marea Britanie cu 950.000.
Iar între aceste 5,7 milioane de suflete sunt foarte mulți copii. Atât de mulți încât pentru grupa de vârsta 0-5 ani, statistica arată că cel puțin un copil din cinci cu acte românești trăiește în afara României, în țări din Uniunea Europenă. Din statistica Eurostat pentru anul 2021 lipsesc însă date din țări în care trăiesc importante comunități de români, precum Franța și Grecia, care ar putea schimba proporția.
Cei mai mulți copii cu naționalitate română trăiesc în Italia, peste 68.000, și în Germania, aproape 62.000. În România, în 2021, erau aproape 962.000 de copii cu vârsta mai mică de 5 ani.
După datele ultimului recensământ din Marea Britanie, din 2021, românii sunt a doua minoritate din Anglia.
„În Anglia, românii sunt pe primul loc după englezi, în Scoţia şi Țara Galilor, după polonezi, şi-n Irlanda pe locul trei. Dar în Anglia, repet, este cea mai mare concentrație de populaţie, românii sunt pe primul loc”, a declarat ambasadorul de la acea vreme la Londra, Laura Popescu, pentru ProTV.
Din aceeași statistică a reieșit și că româncele devenite mame în Marea Britanie au răsturnat clasamente care erau aceleași de zeci de ani: 2,5% din nou-născuții din Regat, în 2021, au mamă româncă, mai mulți decât cei cu mamă din India sau Pakistan, țări din care proveneau, până nu demult, cei mai mulți imigranți din UK.
În valoare absolută, înseamnă 16.500 de nou-născuți cu mame din România.
Perspective sumbre
Vești proaste despre cum va evolua populația României vin de peste tot. De la specialiști, de la Uniunea Europeană, de la ONU.
Păstrând aceleași valori demografice, Organizația Națiunilor Unite a estimat că România ar putea avea în jur de 17 milioane de locuitori în 2050, și 13 milioane în 2100.
Populația României, evoluție până în 2100 - grafică JUP
Dacă descendența finală ar coborî cu mai mult de 0,5 față de nivelul actual, populația ar putea scădea până la 16 milioane în 2050, și la jumătate, adică la 8 milioane de locuitori, în 2100.
Și chiar și în situația în care fiecare femeie fertilă din România ar naște mai mult de 2,3 copii, în 2050 populația ar atinge abia 18,5 milioane, și 20 de milioane în 2100.
Estimarea evoluției populației României este realizată probabilistic, de un departament specializat al ONU, pe baza datelor demografice actuale.
Estimările ONU sunt confirmate și de profesorul Vasile Ghețău. El este însă sceptic. O creștere a natalității nu mai poate schimba nimic din evoluție, poate doar încetini scăderea populației.
„Declinul populației țării nu mai poate fi oprit. Ar fi o iluzie. Declinul a ajuns la factori și mecanisme care nu pot fi schimbate radical”, susține specialistul care studiază de aproape 60 de ani fenomenele demografice din România.
„Să nu uităm că mortalitatea generală și nivelul speranței de viață la naștere plasează România în cele mai nefavorabile poziții în UE. În plus, este greu de admis că România ar deveni țară cu migrație netă pozitivă în următoarele două decenii. Redresarea natalității ar reduce însă imensa dimensiune a declinului anual al populației și ar diminua ritmul depopulării țării”, completează Vasile Ghețău.
Declinul populației țării nu mai poate fi oprit. Ar fi o iluzie. Declinul a ajuns la factori și mecanisme care nu pot fi schimbate radical.prof. univ. dr. Vasile Ghețău
Iar scăderea populației se dublează cu o îmbătrânire a celei existente. Aceiași specialiști ai Națiunilor Unite au estimat că România va fi, peste trei decenii, una din țările europene cu cei mai mulți bătrâni. Aproape jumătate din populație.
Efectele scăderii populației ar avea consecințe dramatice în societate, susține sociologul Barbu Mateescu. Cel mai important, presiunea pe sistemul de pensii.
„Bugetul de pensii va deveni o problemă și mai mare decât acum, iar în clipa asta este pe pierdere. Deci în clipa asta, pentru a plăti pensiile, statul trebuie să dea bani din alte părți, din alte domenii. Lucrurile vor fi și mai rele peste 20-30 de ani”, explică Barbu Mateescu.
Dar o problemă este și scăderea forței de muncă, o creștere a nevoii de asistență socială pentru vârstnici. „Vor fi sate depopulate, vor fi localități depopulate. Cred că serviciile de îngrijire, presiunea pe sistemul medical, lucrurile astea vor crește”, spune Mateescu.
Și, evident, tot mai puțini copii înseamnă școli mai puține, profesori mai puțini. Sociologul afirmă că se va schimba total ponderea meseriilor în societate.
Îți mai recomandăm
Moștenitorii | Între „nu acum”, „e greu cu doi copii” și „nu vreau copii deloc”Ce ar fi, totuși, de făcut?
Barbu Mateescu crede că singura soluție de salvare pe termen mediu și lung este migrația. Aducerea în țară de populație din alte zone ale lumii care să contribuie la economie, dar și să procreeze. Dar nu crede că România e capabilă să atragă atât de mulți oameni câți ar fi nevoie ca situația să se schimbe esențial.
„Nu cred că, pe termen lung și mediu, vom avea capacitate de a trage o populație care provine din țările cu migrație foarte mare. Dacă ești un om din Mali sau Niger și cumva reușești să ajungi în Europa, nu te gândești să te duci în România. Te vei duce într-o țară cu o economie ceva mai solidă, cu servicii sociale mai solide și până când nu vom avea o recuperare a decalajului din acest punct de vedere, nici nu vom avea migrații. Fără migrații nu vom avea această creștere a natalității”, e convins Barbu Mateescu.
Îți mai recomandăm
Moștenitorii | Cum trebuie să fii dacă vrei o familie cu mulți copii în România?Pentru expertul în demografie Vasile Ghețău soluțiile ar trebui să vină în principal din politicile interne, prin stimularea și susținerea familiilor să aibă copii, deși recunoaște că nu există un know-how de succes, experimentat deja în alte țări. Și că nu neapărat nivelul de trai se reflectă în rata natalității.
„Dacă am spune că nivelul scăzut al natalității este rezultatul nivelului de trai scăzut, situația din țări vest europene cu nivel de trai ridicat și natalitate scăzută ne-ar contrazice și ne-ar îndemna să fim prudenți”, afirmă Vasile Ghețău.
„Factorii culturali și îndeosebi emanciparea femeii, poziția ei în viața economică și socială se apreciază că au avut contribuție majoră la reculul natalității. Din cele 3,2 milioane de locuitori cu studii superioare, la Recensământul 2021, 1,7 milioane sunt femei”, explică prof. univ. dr. Vasile Ghețău.
Politicienii promit, mai greu cu punerea în practică
În programul de guvernare asumat de PSD-PNL, în martie 2023, natalitatea apare ca obiectiv prioritar, alături de un program în 13 puncte de stimulare a familiilor să facă mai mulți copii. Nu e singurul executiv care a promis astfel de măsuri, dar cele din actualul program sunt cele mai consistente.
Până în acest moment doar două dintre obiective au fost și puse în practică - ajutorul financiar pentru fertilizarea in vitro și program flexibil de muncă pentru părinții copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.
Restul au rămas în faza de propuneri.
Obiectivele din actualul program de guvernare au fost analizate și de prof. univ. dr. Vasile Ghețău care a sesizat că cele mai importante nu au fost încă puse în aplicare.
„Nu putem ști care dintre măsuri ar avea efectele dorite. Dar, experiența unor țări care au reușit să asigure compatibilitate între statutul femeii de mamă și persoană activă economic, ar putea fi examinată și pusă în practică”, spune el.
„Ce ar fi dacă tinerelor cupluri căsătorite li s-ar acorda credite convenabile pentru cumpărarea sau construirea locuinței, li s-ar garanta prin contract loc la creșă, la grădiniță, la servicii de școală și după școală? Probabil, măsura ar stimula tinerele cupluri să aibă copii, în contextul nivelului de trai scăzut pe care îl au”, crede specialistul în demografie.